Episodul Miercuri

Ma uit la televizor pe usa inchisa.
Semnalul e dat de alarma de ceas
care-ti spulbera somnul de luni pana vineri
in boabe de vise prajite cu parfum de cosmar.

Prosoapele baii liciteaza caldura uscata
pentru minutele zilnice de documentar.
Cand esti nuda, oglinda e singurul privitor neautorizat
ce trage cu ochiul prin stropii de apa supraponderali.
In jurul coapselor tale
chiar si parfumul se topeste,
din robinete nu mai raman
decat rauri de ciocolata amaruie
imbibata in coniac. I-ai imbatat pe toti,
gleznele tale trimit mesaje subliminale
ce ard tot restul ecranelor.

In pauza publicitara te imbraci in parfum de tutun
si inaintezi pe mocheta in semn de protest.
Picurii de apa atarnadu-ti de varfuri,
parfumul de piele prea tanar ridata,
albastrul lichid ce iti rumena ochii-
tigareta de foi pe usuca pe toate
pana ce chiar si teleshoppingul
va primi avertisment de la usile casei
sa astupe orbitele minorilor.
Pretul tau e un subiect tabu,
doar a te imbraca in straie de dama
ar costa atatea boabe de ambra
incat am declansa o noua criza mondiala.

Cand in sfarsit ajungi in fata canilor
gasesti sertarele goale.
Auzindu-ti pasii, s-au adapostit cu totii
in spatele meu si iti cresc audienta.
E sezonul final al inca unei zile de miercuri.
Pe tine insa nu te intereseaza.
Iti sorbi ziua direct din ibric
cu tot zatul ultimei clipe.

Dar toate acestea nu sunt decat o reluare
a unei serii zilnice difuzate pe usa camerei noastre.
Rotesc cheia si televizorul se stinge.
Un nou ieri de succes, reluat in fiecare joi, apoi vineri.

Sambata pauza.