Dupa un an de zile, inca n-am aflat ce caut. Dar totusi ma machiez, imi pun merele in urechi si in mijlocul decolteului, imi temperez inteligenta, ies pe strada si deschid ochii. Abia atunci pot spune ca privesc si caut: cartea pentru admitere, frumusetea masculina, parfumul Mitsouko, o cana de cafea cu fundal jazzy. Caut, de fapt, dragostea. Cand nu o am, scriu. Am crezut candva ca am gasit-o si n-am mai avut ce zice. Pentru ca tot mai bine scriu inainte sau dupa ce te-am avut, oricine ai fi tu: un tango perfect, o pereche de ochi albastri, stapinire asupra propriei ratiuni. La un an de blog, conchid: poate ca te-am iubit, si pentru asta iti multumesc. Poate ca nu, dar macar m-am apropiat al naibii de mult de a descoperi in sfarsit ce inseamna.
Se afișează postările cu eticheta a mai trecut un an. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta a mai trecut un an. Afișați toate postările
joi, decembrie 24, 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
