Cand ma gandesc la seara aceea, imi vine in minte imaginea parcului central, pastratorul multor nopti pierdute in zapada, vorba si, cel mai adesea, dubiu. Acolo ti-am cunoscut si cea de-a cincea intruchipare, plimbandu-se de-a lungul sirului de banci si strambandu-se la vantul ce-ti ravasea parul. Am inceput sa rad si mi-am lasat fața lovita din plin de suflul noptii in timp ce tu mergeai cu spatele si tipai. Da, ai inceput sa tipi din ce in ce mai tare, am tipat cu tine crezand ca o sa te calmezi. M-ai privit speriat si pentru un moment te-ai oprit din fuga nebuna pe Muresenilor. Ti-ai lasat capul pe umarul meu si ai inceput sa plangi, se asternuse liniste intre noi si tot ce mai auzeam erau lacrimile tale si frustrarea mea lovindu-se intre ele. Ti-am intins un pachet de servetele si am plecat. Vreau sa-ti fiu amanta, nu mama. Noapte buna.
marți, iunie 09, 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
2 comentarii:
Hmmm. Fred ar fi invidios pe tine. Pentru ca d-na T nu a luat niciun servetel de la el. In ceea ce priveste termenul de amanta el e probabil sinonim cu iubita. Ce trebuie sa stii sau sa inveti e ca amanta e aceea care face din tristete bucurie si din tremurul de furie al vocii tremurul soaptelor de amor. Ce zici acum vrei sa ii mai fii amanta?
Unui alt domn T, unuia care imi va stimula un sentiment erotic mai puternic decat cel matern,cu siguranta. Dar la urma urmei, nu toti domnii T au acelasi destin.
Trimiteți un comentariu