Ce bine ca avem geamuri! Ne incuiem in custi de sticla si beton, privim afara. Grindina, soare, albine, tot ce nu ne poate atinge. Visam cuminti la un coup de foudre si ne gandim ce bine ca avem acoperisuri, stalpi sa le sustina si usi sa ne incuie. Aici, in interiorul gratiilor mascate in tapet si modemuri, nimic nu ne poate atinge. Nici chiar omul.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
7 comentarii:
Dar te-ai gandit la cutremure? :P. Protectia asta care ne inchisteaza e creata tocmai de noi. Poate ca totusi libertatea e un cuvant prea mare pentru noi nu?
Eu una vad cutremurul ca pe forma suprema de izolare- traim incuiati intre pereti, murim prinsi sub resturile lor. Sau poate filmul de asera mi-a curmat tot optimismul:)). De cand am construit societati si am dezvoltat confortul intr-o industrie, am propulsat libertatea undeva pe Marte si ne mai uitam la ea din cand in cand cu telescopul.
dar ce este libertatea in fond? nu este nici macar ce alegi sa fie . pentru ca libertatea fara limite isi pierde sensul si o inlocuieste haosul.
Poate e dreptul de a accepta limite si de a lupta impotriva lor, de a te ingropa in societate de a protesta impoteiva ei. Restul e alegere.
Dupa dimineata asta nu mai protestez atat de hotarata impotriva matematicii. Fara ea probabil ca am avea haos, dar cateva zile n-ar strica. Metafora matematicii e mult mai prietenoasa si mai putin egocentrica decat matematica insasi, sau cel putin mie asa mi se pare...
matematica nu-ti prieste:))
Dupa 30 min de Lagrange la tabla, sunt in recuperare:-".
Trimiteți un comentariu