Patefonul Evei

Sunt un zigot ca oricare altul ce isi lipeste urechea de corpul mamei. Ii simt buricul, sau cel putin asa cred, si in spatele lui aud mereu o incaierare salbatica de soapte. Parca ar fi o placa de vinil zgariata ce imi canta mereu aceeasi romanta inacrita de varsta inaintata.

1. Sa nu minti.
Ba tocmai, vreau sa ma strecor noaptea dupa usa unui domn si sa ii cant dulcea minciuna. O sa tragem valuri de casmir peste luna, sa nu ne vada, nici sa ne auda, ori sa ne devina complice si sub a ei raza amorul sa ni-l ascunda. Doar in tacere imi va inceta minciuna.

2. Sa nu inseli.
Te voi insela, si nu o data. Doar asa pot invata sa nu mai fiu umana, sa decad si apoi sa ma ascund sub un cearceaf. Voi astepta ca noaptea sa nu ma mai vada, caci nuda, scufundandu-ma in lacrimi, voi sti ca nu te merit. Te-am inselat cu un barbat, draga mea luna.

3. Sa nu dezamagesti.
Asta ar insemna sa te ascult intocmai, sa nu mai fiu copil si sa ma nasc seniora. Imi promiti ca-mi vei intineri sufletul? Ce viata trista, sa vad toate momentele frumoase murind in fata-mi. Ochi alunecosi, inima aburdalnica... Te voi dezamagi din prima clipa: voi fi om.

4. Sa nu faci primul pas.
Si sa-mi ratez cel mai frumos tangou? Urmatoarea porunca, te rog.

5. Sa nu fi lacom.
Mi-ai umplut neuronii cu ipocrizia voastra. Voi nu vreti fericire, amor si arta? Voi nu vreti viata? Intotdeauna vom vrea putin mai mult, destul nu vom aveam poate, ca si oameni, niciodata.

6. Sa nu vorbesti cu strainii.
Nici cu placa de vinil a Bucurestiului de altadata ce ma va ademeni intr-o imbratisare si o promenada? Nici cu tine? Ba pardon, tentatia e mult prea mare, iar eu, o simpla pacatoasa.

7. Sa nu ma abandonezi niciodata.
Pe tine? Dar tu cine esti, am vrut sa te intreb mereu.

Acum sare acul si placa o ia de la capat. Ii explic mereu ca nu eu sunt straina lumii, ci ea n-are pic de ratiune, sau poate tocmai, mult prea multa. Nu ma asculta niciodata si uneori, cand imi recita porunca a patra, ma intreb despre corsetele- or fi fiind ele salvarea lumii din afara uterului? Am fost conceputa libera, ma voi naste incorsetata in sapte panglici, sapte noduri de prejudecata acoperite gratios cu o eticheta sententioasa: Societate, sau mai simplu, A fi fata.