Static

Cosul de gunoi e plin de lucrari vechi, idei si servetelele ramase in urma vreunui film sau zile neobisnuite. Plin ochi, nu mai incape nici gandul unei sticle goale venite tocmai din Orient cu un mesaj inchis de saptamani si expediat pe apa. Am vrut sa arunc soarele si pantofii aurii, amandoua mi-au facut in ciuda luandu-se de mana pe-un tango si lasandu-ma singura cu aminele si o racealea proaspat rasarita.
Imi iau cosul si reciclez toate ideile proaste, foile de fizica si cuvintele aruncate aiurea. As spera la alchimie, dar parca mi-ar ajunge si un zambet sau o cafea proaspata. Putina menta pentru a trece timpul si astept cuminte inca o zi de miercuri sa se arate...