Fericirea e o cana de cafea cu aroma de menta, savurata cu ochii inchisi si trupul cufundat in acordurile unui tango de la 1933, un zambet rasarit pentru simplul fapt ca habar n-ai ce te asteapta peste mai putin de o ora cand te vei aseza docil inapoi in banca si vei incepe numaratoarea inversa, uneori vegehea asupra mobilului pentru semnul cel de toate zilele de la T. Si toate astea sunt inmuiate intr-0 liniste sfanta, caci nimeni in afara de tine nu mai incordeaza atatia muschi la 7:10 dimineata ca sa zambeasca.
Fericirea ta? Sper sa nu fie aceeasi, caci placa prafuita de vinil si zambetul sunt doar ale mele. Posesiva? Poate.
Q.E.D.
Q.E.D.
Postări
3 comentarii:
fericirea e o cana de cafea langa persoana iubita cu un Marlboro intre degete si o cafea neagra aburinda totul in ritmuri de Scorpions intr-o dimineata pe faleza!
uh...imi pare o continuare a unui text deja postat:P
Cu totii iubim cafeaua:p e urmarea postarilor despre tango: daca primesc tangouri vechi, cafeaua pare mai aromata si zambetul mai larg.
Trimiteți un comentariu