marți, februarie 03, 2009

Ceaiul unei seri de iarna

O seara tarzie cu candelabre in loc de stelele.

Doua mese pline, unite intre ele doar prin vise de bumbac.

Trei seturi de ceai, portelan alb cu cate o lingurita de argint, cu patina si gravata cu o litera buclata- doamna ceainic fara gene, cum o mai chema-o doar copilaria mea mai stie din desene; un cilindru vag mai scund pentru infuzia devenita redundanta; intr-un final zaresc si cana in care buzele-mi abia au tulburat un Equilibrium. Mirosul lui e scos dintr-un armoire de nuc, gravat cu trandafiri si populat de rochii cu corset, palarii cu panglici si bor lat, pantofiori de lac cu tocul nalt- iz de naftalina, mai pe scurt, vechi dulap de amintiri si tinereti in care se scaldau odata tinerelele acum pierdute-n ani si batranete.

Patru feluri de zahar- clasic alb, mulatrul brun, cubicul copilariei si candel- oh din copilaria de odinioara, mici bucati semilucioase in care sclipesc ochii adultilor seriosi , cu cravata si veston, cu o masca de indiferenta care se topeste in dulcele candel. Iau o bucatica si o plimb usor in jurul buzelor, o amagesc cu sarutari suave ca sa o abandonez limbii de unde poate urma doar decadere si desfrau, sfaramare si pieire printre dinti - in final va ramane doar o amintire, dulcele in care mi se scalda saliva si-l dilueaza.

Cinci pahare de apa, toate fara aer, cu lamaie. Se imbata in lumina inodora a unei lumanari si a rujului trecut de pe ale unei blonde pe-ale sticlei buze. Scrisu-mi tulbura o apa, restul zac tacute si spera la o sarutare- rujul rosu aprins al unei Zaraze, strugurelul naiv de miere al unei copile, luciul rose al unei tinere timide cu gene negre intoarse deasupra unor pupile dilatate.

Sase nu are nimic de-a face cu ce zace in fata mea. Prea perfid, nocturn. Ceasurile noua ale serii rosesc pudice si se ascund dupa un ceas, refuzand sa se mai scurga intr-un local in care ceaiul se ridica-n aburi si miresme si se pierde printre perdele. Iau un pliculet de iasomie si ii daruiesc apa fierbinte si un portelan in care sa se scalde, ii fur aburii si scrijelesc cu ea deasupra-mi:

A se pastra- povestitoare de arome, basme si parfumuri.

2 comentarii:

Nilu Crocodilu' spunea...

cine altcineva ar putea sa descrie atat de intens bautul unei cesti de ceai:))

bravo blondino :P

Shalimar spunea...

iti dai seama ca daca as fi o cafea in fata as fi scris romane:P

Trimiteți un comentariu