Ne ciocnim in zona pieptului si declansam un cutremur in jurul axei. Intre noi e un gol care pulseaza in acelasi ritm cu ambele corpuri, suntem doar copii ale aceleiasi electrocardiograme. Cand dansam, ne apropiem atat de mult incat incep sa cred ca populatia orasului a mai scazut cu o unitate.
**
Cand eram mica, mama pleca de acasa inainte sa adorm. Recunosteam serile de tango dupa ochii ei: dunga neagra atingea grosimea maxima, apoi incepea sa descreasca in urmatoarele zile. Era un flux continuu in jurul ochilor mamei. Imi imagineza ca atunci cand era invitata sa danseze, acestia se dilatau de incantare si dunga parea mai subtire. O intrebam: de ce te machiezi atat? Imi zicea ca in jurul ochilor se aduna toata oboseala si fardurile trebuie sa o acopere. Ochii fug, si cine stie cu cine o sa danseze daca fiecare ochi se duce dupa voia lui. Dungile artificiale subliniaza si educa ochii sa caute o tanda, nu romante.
O intreb pe mama cand o sa imi imprumute si mie dunga neagra din jurul ochilor. Imi zice ca sunt inca mult prea tanara, ca n-are rost sa-mi stric tenul in sali intunecate, inconjurata de barbati pe care ii cunosti doar cinci cantece. Imi place sa cred ca tatal meu e intreaga istorie a tangoului, o discografie care ii dicteaza mamei ritmul caminarului si al mulinetelor in restul zilelor din saptamana, cand tusul din jurul ochilor isi urmeaza fluxul.
Vineri e ziua in care adorm pe sunetul placilor de vinil si al tango valsului.
***
Intotdeauna e intuneric in minte mea. "Nu gandi," imi zice el pe unul dintre cantece. Singurul lucru pe care creierul meu il mai poate procesa e durerea talpilor. Si zambetul incontrolabil, sunt probabil singurul om care zambeste cand i se explica tehnica. Astept sa ma declare cineva nebuna, sa zica "saraca fata, sigur nu intelege nimic, de aceea zambeste asa..." Nu inteleg absolut nimic cand dansez, dar nu eu trebuie sa gandesc in camera asta. Cei care poarta pantofi josi si camasi trebuie sa gandeasca. Tocurile doar se aud pasind si impingand podeaua; ele n-au fost cutate sa gandeasca.
****
Inspira, imbratiseaza si paseste. Amin.
Postări
2 comentarii:
Am apreciat mult postarea ta, si doar un restart subit al calculatorului m-a facut sa nu lansez un comentariu... din pacate nici un refresh al memoriei mele nu poate sa redea complexitatea starii mele de atunci, asa ca doar "ticai" si eu p-aici eviatnd cardiologul si ignorand tahicardia :)
Interesant, tahicardie e un cuvant pe care il folosesc des in ultima vreme:P Stiu cum e cu restarturile subite, nu de putine ori a trebuie sa rescriu comentarii din cauza lor. Dar "ticaitul" conteza:)
Trimiteți un comentariu